Mi se pare oarecum ironic faptul că mulți conservatori din Statele Unite sunt inflexibili în ceea ce privește securizarea frontierei împotriva imigranților care vor lua probabil locuri de muncă pe care puțini americani le doresc, în timp ce, în același timp, se arată puțin îngrijorați de faptul că granița virtuală este lăsată complet deschisă pentru lucrătorii mai calificați care iau locuri de muncă pe care americanii cu siguranță le doresc.
Martin Ford
Despre carte:
Ascensiunea roboților: Tehnologie și amenințarea unui viitor fără locuri de muncă scrisă de Martin Ford și publicată în 2015, explorează impactul tehnologiei și automatizării asupra pieței muncii și a societății.
Autorul își argumentează perspectiva că progresele rapide în domeniul tehnologic, cum ar fi inteligența artificială și roboții, ar putea conduce la o schimbare semnificativă în modul în care funcționează economia. El avertizează că automatizarea și robotizarea ar putea duce la o scădere semnificativă a locurilor de muncă în multe industrii, având consecințe sociale și economice profunde.
Cartea analizează consecințele acestei transformări potențiale, inclusiv creșterea inegalității, impactul asupra clasei mijlocii și necesitatea de a reconsidera modul în care societatea gândește la educație și formare profesională. Ford subliniază, de asemenea, importanța explorării unor noi modele economice și sociale care să facă față schimbărilor în evoluție.
Prin intermediul cărții, Martin Ford aduce în discuție o problemă importantă și mai actuală ca niciodată, explorând provocările și oportunitățile create de avansurile tehnologice într-un viitor în care roboții și automatizarea ar putea juca un rol din ce în ce mai mare în economie.
Pentru mine a fost o carte foarte interesantă, destul de pesimistă, deși autorul spune că este doar realist. In acelasi timp cartea nu a prevazut venirea ChatGPT atât de devreme, care era un scenariu mult mai îndepartat, iar asta va duce la o accelerare a evenimentelor ce vor urma.
Personal cred într-un scenariu mai optimist deoarece omul are o capacitate foarte mare de adaptare de care nu este conștient, iar aici mă refer la restructurarea locurilor de muncă.
Legat de creșterea inegalității și impactul asupra clasei mijlocii, sunt chiar mai pesimist decât autorul, dar sper că în viitorul apropiat să se găsească o soluție, deși șansele sunt minime pentru că acel procent infim de persoane care deține majoritatea finanțelor, dețin și bunurile și serviciile cheie, deci și puterea. De exemplu, între 1993 și 2010, peste jumătate din creșterea venitului național al Statelor Unite a ajuns în cele mai bogate 1% persoane.
Pasaje din carte:
- Munca oamenilor nu poate concura cu cea automatizată și, mai devreme sau mai târziu, aproape nimeni nu va mai fi necesar. Da, tehnologia informației – ajunsă în stadiul ei de maximă putere, prin utilizarea la scară planetară în aproape toate domeniile existenței și prin incredibilul progres al aplicațiilor bazate pe IA – va pune probleme de viață și de supraviețuire economică aproape tuturor, nu doar „gulerelor albastre”, celor care fac muncă fizică.
- Cele mai bogate 5% dintre gospodării sunt responsabile de realizarea a 40% din cheltuielile de consum ale populației.
- Într‑un studiu realizat de Carl Benedikt Frey și de Michael A. Osborne de la Universitatea Oxford în 2013, aceștia au tras concluzia că ocupațiile care asigură aproape jumătate din numărul total de angajări din SUA ar putea fi vulnerabile în fața automatizării în următoarele două decenii.
- În timp ce internetul poate, teoretic, să egalizeze șansele de succes și să demoleze barierele de intrare într‑un anumit domeniu, rezultatele efective pe care le produce sunt, aproape invariabil, extrem de disproporționate.
Dovezile arată destul de clar că venitul realizat din activitățile on‑line aproape întotdeauna tinde să urmeze o distribuție de tip „câștigătorul ia totul”.
- Un studiu ce cercetase un milion de oameni care se înscriseseră la cursurile oferite de Coursera, constatase că MOOC‑urile: „au relativ puțini utilizatori activi, iar «dedicarea» utilizatorului scade dramatic – mai ales după prima sau a doua săptămână a unui curs și puțini continuă până la sfârșitul cursului.” Cam jumătate dintre persoanele care se înscriseseră la cursuri au urmărit fie și numai o singură prelegere. Procentul de finalizare a cursurilor variase de la 2% la 14%, iar media fusese de aproximativ 4%.
- Un raport din 2006 al US Institute of Medicine (Institutul de Medicină din SUA) a estimat că un număr de cel puțin 1 500 000 de americani sunt afectați de greșeli făcute în prescrierea medicației și că acestea generează an de an costuri suplimentare de tratament de 3,5 miliarde de dolari.
- În 1975, economistul Sam Peltzman, de la Universitatea din Chicago, a publicat un studiu care arată că reglementările destinate să îmbunătățească siguranța automobilelor nu au reușit să conducă la o reducere semnificativă a deceselor pe autostradă. Motivul, a susținut el, a fost acela că șoferii au compensat, pur și simplu, ceea ce au perceput a fi o creștere a siguranței prin asumarea mai multor riscuri.
De atunci, acest „Efect Peltzman” (sau „efectul de compensare a riscului”) a fost demonstrat într‑o gamă largă de domenii.
Locurile de joacă ale copiilor, de exemplu, au devenit mult mai sigure. Toboganele abrupte și structurile de cățărare la înălțime au fost îndepărtate și au fost instalate suprafețe moi pentru amortizare. Cu toate acestea, studiile au arătat că nu a existat o reducere semnificativă a vizitelor la Urgență din cauza accidentărilor în spațiile de joacă.