Dacă nu produci, nu vei prospera – indiferent de cât de priceput sau talentat ești.
Cal Newport
Despre carte:
Deep Work de Cal Newport, o carte care te învață cum te poți concentra intens, într-un mediu lipsit de perturbări, lucru care te ajută să înveți rapid și să atingi performanța.
Munca profundă reprezintă abilitatea de a te concentra fără să te lași distras de sarcinile care îți solicita intelectul. Îți permite să acumulezi rapid informații complexe și să ajungi la rezultate mai bune, într-un timp mai scurt și, nu în ultimul rând, munca profundă îți permite să fii mai bun în profesia ta și îți dă sentimentul de împlinire. Pe scurt, este un fel de superputere în economia din ce în ce mai competitivă a secolului XXI.
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor și-au pierdut abilitatea de a aprofunda munca, pentru că își petrec timpul într-un vârtej frenetic de e-mailuri și social media, fără a realiza că există o cale mai bună de a prospera.
Carte are două părți și totodată două obiective. Primul, abordat în partea întâi, este de a vă convinge că ipoteza muncii profunde este adevărată. Și cel de-al doilea, abordat în partea a doua, este acela de a te învață să profiți de această realitate, antrenându-ți mintea și transformandu-ți obiceiurile de lucru prin plasarea muncii profunde în centrul vieții tale profesionale.
Fără o structură a zilei, este ușor să permiți ca timpul tău să fie irosit cu superficialitate – e-mailuri, social media, navigare pe internet, seriale.
Cartea este o combinație de studii, critică la adresa culturii actuale și a modului în care ne petrecem timpul, sfaturi practice explicate într-un mod foarte simplu de executat și povestiri despre diverse persoane, cum ar fi Carl Jung și turnul său de piatră din pădure sau modul în care lucra Adam Grant.
Această carte va fi inclusă cu siguranță în top 10 cele mai bune cărți citite anul acesta.
De reținut:
- Un studiu făcut de McKinsey din 2012 a constatat că, în medie, cei din domeniul cunoașterii dedică peste 60% din săptămâna de lucru comunicarii electronice și căutărilor pe internet, folosind aproape 30% din acest timp pentru a citi și răspunde la e-mailuri.
- În această nouă economie, trei grupuri vor avea un avantaj specific:
– cei care pot lucru bine și creativ cu mașini inteligente;
– cei care sunt cei mai buni în ceea ce fac;
– cei cu acces la capital.
Și doua abilităti de bază:
– abilitatea de a stăpânii rapid lucruri grele (tehnologia se schimbă rapid);
– abilitatea de a produce la un nivel de elită, atât în raport cu calitatea, cât și cu viteza.
Iar aceste două abilitați de bază depind de abilitatea de a îndeplini o muncă profundă.
- Dacă încerci să deprinzi o abilitate complexă (administrarea unei baze de date SQL) într-o stare de concentrare scăzută (ai deschisă și pagina de Facebook), transmiți impulsuri electrice în prea multe circuite, simultan și arbitrar, pentru a izola grupul de neuroni pe care dorești de fapt, să-l întărești.
- O serie de cercetări arată că: avem o cantitate finită de voință, care se epuizează pe măsură ce o folosim. Cu alte cuvinte voința nu este o manifestare a caracterului pe care o poți utiliza fără limită. Iar toate aceste elemente perturbatoare (social media, notificari, tot felul de distrageri) îți secătuiesc voința.
De aceea cheia dezvoltării deprinderii de a munci profund este să treci dincolo de bunele intenții și autocontrol, și să introduci ritualuri (obiceiuri) și sisteme, menite să minimizeze cantitatea limitată de voință.
De exemplu: îți poți stabili anumite ore pe care să le folosești în fiecare zi pentru munca profundă.
- Un studiu condus de psihologul olandez Ap Dijksterhuis, dovedește faptul că este mai bine ca unele decizii să fie soluționate de subconștient.
Cu alte cuvinte, încercarea activă de a ajunge la aceste decizii te conduce la un rezultat mai prost decât dacă am introduce pur și simplu informațiile relevante, apoi am trece la altceva, lăsând structurile mentale ale subconștientului să cugete asupra lucrurilor.
Această teorie susține că în cazul deciziilor care necesită aplicarea unor reguli stricte, trebuie implicată mintea conștientă (cum ar fi un calcul matematic).
Pe de altă parte, în cazul deciziilor care implică mari cantități de informații și multiple constrângeri vagi, poate chiar conflictuale, mintea inconștientă este potrivită pentru rezolvarea problemei.
- O lucrare publicată în 2008, arată că plimbarea în natură crește performanța în materie de concentrare și memorare cu 20%.
Acest studiu este unul dintre multe alte studii care validează teoria restaurării atenției, care susține că, petrecând timp în natură, ne putem îmbunătății abilitatea de a ne concentra.
- Cercetările lui Clifford Nass arată că odată ce mintea s-a obișnuit să fie distrasă la cerere, este greu să scapi de această dependență, chiar și atunci când vrei să te concentrezi.
Dacă fiecare moment de pauză din viață – să spunem că trebuie să aștepți 5 minute la coadă – este tratat prin a arunca rapid o privire pe telefon înseamnă că, probabil, mintea ți-a fost modificată ajungând ca „epavele mintale” din cercetarea lui Nass.
O strategie poate fi, să-ți programezi în avans când vei folosi internetul pe telefon/laptop, iar apoi să-l eviți complet în afara intervalelor stabilite.
Și un detaliu foarte important: atunci când iei o pauză de la activate (muncă), impune-ți o pauză de cel puțin 5 minute înainte de verifica telefonul sau a intra pe o pagină de internet.
Așteptarea, pur și simplu plictisindu-te, a devenit o experiență nouă în viața modernă, dar din punct de vedere al concentrării, este un lucru extrem de valoros.
- Gândește-te dinainte la felul în care vrei să-ți petreci „ziua din zi”. Dacă nu ai stabilit dinainte ce vei face în anumite momente, distragerile (social media, navigatul pe internet, serialele, tv) îți vor face mereu cu ochiul, iar atenția va scădea.
Așa că dacă vrei să închei ziua mai împlinit șii relaxat, nu lăsa mintea să bălească ore în șir, navigând semi inconștient și fără direcție pe internet.
Merită citită:
