Fundamentul psihologic al suferinței și al durerii îl reprezintă atașamentul.
David R. Hawkins
Despre carte:
Letting Go: Calea renunțării este o carte scrisă de David R. Hawkins, medic, psihiatru și autor, cunoscut pentru crearea nivelurilor de conștiință(Scara Conștiinței).
Cartea explorează conceptul de „renunțare” ca un mijloc de a atinge o stare de conștiință superioară și de a obține eliberare emoțională.
Hawkins susține că capacitatea de a renunța la gânduri, emoții și atitudini negative poate conduce la eliberarea de suferință și la atingerea unei stări de pace interioară. El propune că lăsarea în voia sorții și acceptarea situațiilor așa cum sunt sunt chei esențiale pentru eliberare și creștere spirituală.
Cartea oferă o perspectivă detaliată asupra teoriei sale și oferă tehnici și exerciții pentru a te ajuta să integrezi principiile renunțării. Hawkins explorează, de asemenea, conceptul de „Scara Conștiinței”, o măsură a nivelurilor de conștiință umană, și argumentează că practicarea renunțării poate contribui la evoluția spirituală și la atingerea nivelurilor superioare de conștiință.
Pe scurt, „Letting Go: Calea renunțării” îți oferă o cale spre eliberare emoțională și creștere spirituală prin înțelegerea și aplicarea practică a artei renunțării în diferite aspecte ale vieții.
Ca impresie personală, mă așteptam să ofere mai mult cartea, mai ales după ce am citit cealaltă carte a lui, „Putere vs. Forță,” despre care găsești detalii aici.
Cartea se concentrează foarte mult pe beneficiile renunțării, care te fac să-ți dorești să pui în practică „calea renunțării,” doar că tehnica în sine, mie personal, nu mi se pare foarte practică, mai ales în momentele unde există o emoție puternică.
Pasaje din carte:
- Ferește-te de cei convinși că au dreptate și de cei care fac binele cu orice preț!
- Dacă ne privim viața îndeaproape, ne dăm seama că ea constituie, în esență, o lungă și complicată luptă pentru a încerca să scăpăm de temerile noastre interioare și a ne îndeplini așteptările pe care le-am proiectat asupra lumii.
- Nici gândurile, nici faptele nu sunt dureroase, ci sentimentele care le însoțesc. Gândurile în sine nu dor, ci doar sentimentele care le dau naștere. Iar abordarea sentimentelor se face în 3 modalități principale: suprimare, exprimare și evadare.
- Gândurile sunt arhivate în baza de date a memoriei în funcție de diferitele nuanțe ale sentimentelor asociate cu gândurile respective. De aceea, atunci când renunțăm la un sentiment, ne eliberăm și de toate gândurile care i se asociază.
- Dintre mecanismele utilizate de minte pentru a păstra un sentiment reprimat, negarea și proiectarea sunt, poate, cele mai cunoscute pentru că au tendința să se manifeste împreună și să se consolideze reciproc. Și în loc să le simțim, le proiectăm în lumea exterioară și asupra persoanelor din jurul nostru.
- Oamenii ar face orice ca să nu trebuiască să fie conștienți de sentimentele lor. Vedem cât de des schimbă unii programele la televizor, iar apoi se plimbă de colo-colo de parcă ar fi în stare onirică, mintea lor fiind programată în permanență de informațiile inoculate pe calea acasă. De aici, activitatea frenetică: sunt într-o continuă și neîncetată socializare, discuție, social media, videouri, etc.
- Cu toții știm că atunci când renunțăm să ne agățăm de ceva, ne simțim imediat mai bine. Fiziologia corpului se schimbă. În starea de libertate interioară, toate funcțiile și organele corpului se îndreaptă spre conținut de normalitate și sănătate.
- Adevărata sursă de stres este, de fapt, interioară; nu exterioară, așa cum preferă unii să creadă. Disponibilitatea de a reacționa prin teama, de exemplu, depinde de cât de multă teamă este deja prezentă în interior, pentru a putea fi declanșată de un stimul. Cu cât în interior există mai multă teamă, cu atât percepția noastră asupra lumii se transformă într-o expectanță precaută și temătoare. Pentru cel care se teme, lumea aceasta este un loc înspăimântător.
- Nu stilul exterior constituie cauza stresului, ci nivelul nostru de reactivitate la acesta.
- Renunțarea înseamnă a fi conștient de un sentiment, a-l lăsa să-și facă apariția, a-l trăi și a-l lăsa să-și urmeze cursul fără a dori să schimbăm nimic la el și fără a face nimic în privința acestuia. Opoziția de rezistență este ceea ce face ca sentimentul să dureze. Când începi să renunți la sentimente, ignoră toate gândurile care îți vin în minte. Concentrează-te pe sentimentul respectiv, nu asupra gândurilor.
- Adevăratul Sine este spațiul dintre gânduri sau, mai exact, câmpul de conștientizare tacută existent dedesubtul tuturor gândurilor.
- Calea cea mai rapidă de a ajunge din josul scării conștienței, în partea superioară, este de a spune adevărul atât nouă înșine, cât și celorlalți.
- Intensitatea emoției poate fi redusă prin împărtășirea ei cu prietenii apropiați sau cu mentorii voștri. Prin simpla exprimare a sentimentului respectiv, o parte din energia din spatele lui este diminuată.
- Jung spunea că în inconștientul nostru mai există un aspect, pe care îl numea „umbra”. Umbra o constituie toate gândurile, sentimentele și conceptele despre noi înșine pe care le-am reprimat și cu care nu dorim să ne confruntăm. Dar odată ce umbra a fost recunoscută, își pierde puterea.
- Nu de fapte ne temem, ci de sentimentele pe care ni le trezesc aceste fapte.
- Atașamentul și dependența apar pentru că avem senzația că, în interiorul nostru, ceva lipsește. Și pierderea unui obiect sau a unei persoane este trăită ca pierderea propriului sine.
- În universul conștiinței, ceea ce se aseamănă se adună, deci teama atrage teama. Cu cât reținem mai multă teamă, cu atât vom atrage mai multe situații care să stârnească această emoție în viața noastră.
- Majoritatea lucrurilor care ni se întâmplă în decursul vieții sunt rezultatul unei decizii pe care am luat-o în trecut, în mod conștient sau fără să ne dăm seama.
- Dacă privim societatea în care trăim, ne dăm seama la ce nivel absurd a ajuns să se manifeste această mândrie. Etichetele se pot acum la exteriorul hainelor și al diverselor articole personale. Încă nu se aplică la greble și lopeti, dar mai devreme sau mai târziu se poate întâmpla și acest lucru.
- Problema nu este faptul că posedăm bunuri, ci că avem o atitudine orgolioasă, posesivă și autolaudativă. Iar opusul avidității motivate de mândrie îl constituie simplitatea. Simplitatea nu înseamnă sărăcie sau lipsa posesiunilor; ea este mai degrabă o stare de spirit.
- Telul sinelui nostru este să depășească ego-ul, care se compune din toate emoțiile, sentimentele, programele și gândurile noastre negative, astfel încât să devenim capabili să experimentăm natura noastră fundamentală interioară.
- Toate căile spirituale se bazează pe dizolvarea ego-ului.
Merită citită:
