Datorită unui stil de viață din ce în ce mai sedentar și a abundenței de zaharuri și carbohidrați pe fiecare raft de supermarket din întreaga lume, nivelul ridicat de zahăr din sânge cauzează moartea prematură a 3,8 milioane de persoane pe an.
David A. Sinclair
Despre carte:
Lifespan de David Sinclair este o carte despre știința longevității și modalitățile prin care putem încetini sau chiar inversa procesul de îmbătrânire.
David Sinclair, profesor la Harvard și expert în genetică, argumentează că îmbătrânirea ar trebui privită ca o boală care poate fi tratată și, eventual, vindecată în viitorul apropiat. Mai mult, el sustine ca imbatranirea este cauza pentru cresterea foarte mare a bolilor cum ar fi: cancer, diabet, boli cardiovasculare sau Alzheimer.
Cartea este împărțită în trei părți: trecut, prezent și viitor, unde abordează subiecte cum ar fi:
- Teoria informațională a îmbătrânirii
- Sirtuinele
- Stilul de viață prin care îți poți prelungi viața
- Soluții farmacologice prin care poți crește durata vieții
- Implicațiile sociale și etice în prelungirea vieții
Prima parte, cea despre trecut, povestește despre cum a apărut viața pe pământ, cum evoluează, ADN-ul, cum se repară genele, de ce îmbătrânim și de ce murim. Dar și despre călătoria lui personală și cum a ajuns să studieze acest domeniu.
Partea a doua este despre longevitate (lifespan); practic aici găsești esența cărții și informațiile pe care le cauți dacă te interesează acest subiect. Începând de la mecanismele prin care putem influența ceasul biologic, până la suplimente ce par a încetini efectele îmbătrânirii și prelungi viața.
Iar partea a treia este axată pe etică și probleme morale sau repercusiuni cu care ne-am putea confrunta atunci când va crește speranța de viață.
Dacă primele două părți sunt interesante, pentru că ne prezintă în mare parte lucruri concrete, studii și povești personale, ultima parte, care reprezintă aproximativ 30% din carte, se pierde în subiecte despre etică și socio-politică, unde folosește tot felul de extrapolări și studii „random” pentru a-și susține ideea, parte pe care am perceput-o mai mult ca o propagandă. Am observat că mulți cititori au criticat această ultimă parte care nu prea și-a avut locul în carte.
Cartea merită citită, chiar o recomand, dar trebuie ținut cont că o parte din informații sunt speculații și concluzii personale, așa că te-aș încuraja să folosești o abordare critică.
Pasaje din carte:
- Există o mulţime de factori de stres care activează longevitatea genelor fără să deterioreze celulele, inclusiv anumite tipuri de exerciţii fizice, perioadele intermitente de post, alimentaţia săracă în proteine şi expunerea la temperaturi ridicate sau scăzute. Acest proces se numeşte hormeză si are în general un efect pozitiv asupra organismelor.
- Una dintre cele mai bune comparaţii prin care putem vizualiza genomul uman este cea cu un pian de concert. Fiecare genă este o clapă. Fiecare clapă produce o notă. Şi, de la instrument la instrument, în funcţie de producător, de materiale şi de circumstanţele de fabricaţie, fiecare pian va suna puţin diferit, chiar dacă este folosit în acelaşi mod. Aşa sunt şi genele noastre. Avem aproximativ 20 000 de gene, plus minus câteva mii.
- În cazul gemenilor umani monozigoţi, forţele epigenetice pot împinge două persoane cu acelaşi genom în direcţii foarte diferite. Le pot determina chiar să îmbătrânească diferit. Poţi observa limpede acest lucru punând fotografia unui geamăn care nu fumează alături de cca a fratelui său fumător; ADN-ul lor este în mare măsură încă acelaşi, însă fumătorii au cearcăne mai mari, o bărbie dublă mai pronunţată şi mai multe riduri în jurul ochilor şi gurii. Nu sunt mai bătrâni, dar în mod clar au îmbătrânit mai repede.
Studiile arată că fumatul accelerează ceasornicul de îmbătrânire şi creşte probabilitatea de deces prin comparaţie cu un nefumător — producându-se, în medie, cu 15 ani mai devreme.
- Există câteva teste simple prin care îţi poţi determina vârsta biologică. Numărul de flotări este un bun indicator. Dacă ai peste 45 de ani şi poţi face mai mult de 20, o duci bine. Celălalt test de vârstă este testul aşezat-ridicat (SRT). Aşază-te pe podea, desculţ, cu picioarele încrucişate. Apleacă-te repede înainte şi vezi dacă te poţi ridica dintr-o singură mişcare. Un tânăr poate. O persoană de vârstă mijlocie are nevoie, de regulă, să se împingă cu o mână. Un om în vârstă trebuie să se ridice mai întâi într-un genunchi. Un studiu efectuat pe persoane între 51 şi 80 de ani a descoperit că 157 din 159 de oameni care au decedat în următoarele 75 de luni au înregistrat scoruri proaste la testul SRT.
- Participanţii care au înregistrat un nivel mai scăzut al hormonului produs cu precădere de ficat, numi: factorul 1 de creştere tipic insulinei, sau IG F-i. Mutaţiile din IGF-i şj gena receptorului IGF-i sunt asociate cu rate mai scăzute ale deceselor şi îmbolnăvirilor şi se găsesc din abundenţă la femeile ale căror familii trăiesc de obicei peste 100 de ani.
- Potrivit unui studiu finanţat de Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, publicat în 2017, telomerii celor care fac mai multă mişcare — cel puţin o jumătate de oră de alergare, timp de cinci zile pe săptămână — par cu cel puţin un deceniu mai tineri decât cei ai persoanelor sedentare.
- Combinația intre post şi efort fizic poate prelungi viaţa? Categoric.
- S-a dovedit că expunerea corpului la temperaturi mai puţin confortabile este o altă metodă eficientă de activare a genelor longevităţii. Cea mai bună metodă s-ar putea să fie şi cea mai simplă — o scurtă plimbare în tricou, într-o zi de iarnă, în special efortul fizic depus în frig pare să turbopropulseze crearea de ţesut adipos brun. La fel şi dacă laşi fereastra deschisă pe timpul nopţii sau nu foloseşti o pătură foarte groasă când dormi. Pielea de găină, clănţănitul dinţilor, tremurul braţelor nu sunt periculoase — sunt doar nişte indicii că nu te aili în Sydney. Dacă experimentezi aceste condiţii suficient de des, genele obţin stresul care au nevoie pentru a comanda o cantitate suplimentară de grăsime sănătoasă.
- Nu există multe vicii legale care să fie mai dăunătoare epigenom ului tău decât miile de reacţii chimice pe care fumătorii le declanşează în corpul lor în fiecare zi. Există o explicaţie pentru aparentă îmbătrânire mai rapidă a fumătorilor: chiar îmbătrânesc mai repede. Deteriorările A D N provocate de fumat forţează echipele de reparaţie a ADN-ului să lucreze suplimentar şi rezultatul se reflectă în instabilitatea epigenetică care provoacă îmbătrânirea.
- Ar fi înţelept din partea ta să te fereşti de bifenilii policloruraţi (PCB) şi de alte substanţe chimice din compoziţia plasticului, care se găsesc inclusiv în sticlele de plastic şi în caserolele pentru mâncare. (Evită introducerea lor în cuptorul cu microunde; fiindcă eliberează şi mai mulţi PCB.) De asemenea, expunerea la coloranţi azoici, cum ar fi galbenul de anilină, folosit într-o mulțime de produse de la artificii la tuşul galben din imprimantele de acasă, poate deteriora ADN -ul. Iar halogenii organici — compuşi care conţin atomi de halogen substituiţi şi sunt folosiţi în solvenţi, degresanţi, pesticide şi lichizi hidraulici — ne pot devasta şi ei genomul.
- Toate sursele de radiaţii artificiale sau naturale, cum ar fi lumina ultravioletă, razele X, razele gama şi radonul din locuinţe (care este pe locul doi în topul cauzelor declanşării cancerului pulmonar, după fumat), pot provoca deteriorarea suplimentară a ADN-ului, solicitând intervenţia echipei de reparaţii epigenetice.
- Atunci când vrem să obţinem medicamente naturiste, ar trebui să le căutăm în ambientele stresate: în plantele stresate, în ciupercile stresate şi chiar în populaţia microbiomului stresat din intestinul nostru. Teoria este valabilă totodată pentru alimentele pe care le consumăm; plantele care sunt stresate au concentraţii mai mari de molecule xenohormetice, care ne pot ajuta în activarea propriului circuit de supravieţuire.
- Cercetători au demonstrat în continuare, prin sutele de studii publicate, că resveratrolul protejează şoarecii împotriva a zeci de boli, inclusiv împotriva mai multor tipuri de cancer, a bolilor cardiace, a atacurilor cerebrale şi de cord, a neurodegenerării, a bolilor inflamatorii, ajutând la vindecarea rănilor şi sporind, în general, sănătatea şi rezistenţa şoarecilor.
Merită citită:
